“Intre a citi si a manca, prioritatea romanului ramane mancarea”. Asa suna concluzia unei stiri – sondaj despre carti si citit la romani. Da, si la citit si la cumparat carti stam cel mai prost in Europa. Majoritatea celor cu care am vorbit pe acest subiect este convinsa ca romanii citesc astazi mult mai putin si decat inainte de ’89.
Astfel ia nastere ideea ca ne abrutizam pe zi ce trece, devenind niste barbari inculti si manelisti. Posibil. Personal nu cred in teoria cititului astazi mai putin decat ieri. O scurta si vaga trecere prin orice istorie a civilizatiei ne-ar face sa observam ca in toate timpurile generatiile de astazi au avut constiinta ca, din acest punct de vedere, sunt decadente, citind mai putin decat cele de ieri. Mereu s-a spus nostalgic, imperativ si axiomatic “astazi nu se mai citeste cum se citea odata…”
In fond, evolutia culturii si a civilizatiei demonstreaza usor ca, pe masura ce lumea s-a dezvoltat si a evoluat, s-a citit mereu tot mai mult. Si nu neaparat ziare, reviste, pagini de net si reclamele de pe pereti. Se citeste tot mai mult, pentru ca oamenii au tot mai mult timp liber. La nivel global, desigur. Pentru a supravietui suntem obligati sa muncim, fizic, mai putin decat cei de acum doua sute de ani. Dar o imagine a fenomenului extins ne poate ajuta sa intelegem mai usor ce s-a intamplat si aici, la noi acasa.
De ce e atat de multa convinsa ca inainte de ’89 se citea mai mult, iar astazi “nimeni nu mai citesti”? Exista tentatia sa presupui ca din moment ce tirajele unor volume publicate inainte de decembrie 1989 inregistrau cifre uluitoare pentru zilele noastre, combinata cu faptul prea bine stiut ca lipsa oricarei activitati de entertainment din acea perioada cenusie – a televiziunii, a presei libere sau traducerea cartilor de calitate tiparite in Occident, toata lumea citea atunci in draci.
Astfel s-a nascut
