După un drum cu peripeţii, echipajul RoMars a ajuns la locul misiunii. O echipă de şase cercetători români participă, pentru prima dată, la o misiune „marţiană“. Ei nu au ajuns însă pe „Planeta Roşie“, ci într-un habitat simulat: Mars Desert Research Station - Staţiunea de Cercetări Marţiene din Platoul Colorado, SUA.
Misiunea este o simulare, dar nu este nici pe departe o joacă. Timp de două săptămâni, între 14 şi 29 ianuarie, ei se vor comporta ca şi cum s-ar afla pe „Planeta Roşie". Membrii echipajului vor scrie zilnic pentru „Adevărul" un jurnal de bord în care îşi vor povesti experienţele „marţiene".
Echipajul RoMars a ajuns cu bine la Centrul de Cercetări Mars Desert Research Station (MDRS) sâmbătă, după o călătorie epuizantă de peste 40 de ore. Drumul a fost lung, plin de peripeţii şi întâmplări inedite. Primul zbor a avut o întârziere de două ore, din cauza ceţii. Dacă drumul spre MDRS a fost presărat de hopuri, drumul spre Marte cel adevărat este mult mai întortocheat.
Prima zi a însemnat şi întâlnirea cu membrii echipajului MDRS, cei care au deschis sezonul la Mars Society. România este a patra ţară după Belgia, Austria şi Ungaria care are echipaj 100% din ţara respectivă. Agenţia Spaţială Română este a treia agenţie din lume care participă la acest experiment, după NASA şi ESA (European Space Agency).
Pentru parteneriatele şi proiectele viitoare, participarea României este un pas foarte important. Un avion întarzie o oră, două, din cauza condiţiilor meteo. O navetă spaţială poate fi ţinută la sol luni de zile... Şi câţi factori pot interveni, în afară de cei meteo: factori politici, economici, tehnici.
Paradoxul este că factorii tehnici sunt cel mai puţin relevanţi! Clima propriu-zisă poate ţine o navă spaţială câteva săptămâni la sol... climatul politic poate ţine un întreg program spaţial la sol decenii într