Foto: Cristian Crisbăşan Imediat după Anul Nou, s-a discutat mult în mass-media despre noua lege a învăţământului din România. Apoi am văzut pe YouTube o prezentare a celor de la RSA (www.thersa.org): „The Royal Society for the encouragement of Arts, Manufactures and Commerce” din Marea Britanie, entitate care-şi bazează activitatea pe „noul iluminism al secolului al XXI-lea”.

RSA dezvoltă şi promo­vează noi moduri de gândire despre îm­pli­nirea umană şi progresul social, prin ofe­rirea unei platforme de idei şi dez­ba­teri şi a unui program de cerce­tare inova­tivă şi dezvoltare. La adresa de in­ternet http://www.you­tu­be.com/watch?v=­zDZFc­DGpL4U, există o excelentă prezentare vizuală a unei conferinţe ţinute de Sir Ken Robinson pe tema „Schimbarea paradigmei învă­ţă­mân­tului”. Prezentarea începe aşa: „Azi, aproape orice ţară din lume încearcă să-şi reformeze sistemul de învă­ţă­mânt”. Asta din două motive principale. Pri­mo: copiii trebuie educaţi să-şi gă­seas­că locul în contextul imprevizibil al economiilor secolului al XXI-lea. Secundo: copiii trebuie educaţi să posede şi să-şi conserve conştient o identitate cultu­rală în contextul globalizării.

Dar marea problemă este că tot sis­te­mul de învăţământ se bazează pe un mo­del vechi care pur şi simplu nu mai co­respunde vieţii de azi. Acesta a fost con­ceput, implementat şi structurat în cul­tura intelectuală a iluminismului şi în circ­umstanţele economice ale revo­luţiei in­­dustriale din secolul al XVIII-lea. Pe atunci, ideea unui învăţământ pu­blic obli­gatoriu, gratuit şi susţinut din taxe a fost revoluţionară şi bună. Dar con­ţi­nu­tul acestuia era condus de imperati­ve­le economice ale vremii şi, mai ales, era bazat pe un model intelectual al min­ţii care, în esenţă, definea viziunea ilu­mi­nis­mului asupra inteligenţei văzută ca o a­bi­litate academică (gândirea de­ductivă, li­niară, cuno