Agenția Reuters a difuzat ieri o știre potrivit căreia raportul final al anchetei efectuate de autoritățile rusești pe marginea accidentului aviatic de la Smolensk, din 10 aprilie 2010, în care au murit 96 de oficiali polonezi, inclusiv președintele Lech Kaczynski și soția sa, îi face integral responsabili pe piloții avionului, care ar fi ignorat avertismentele emise de turnul de control. Comandantul echipajului ar fi luat decizia eronată de a ateriza sub presiunea politicienilor de la bord, în speță a președintelui.
În lunile care s-a scurs după „cel de-al doilea dezastru de la Katyn", autoritățile de la Varșovia au subliniat în repetate rânduri că în pofida suspiciunilor ce planează asupra circumstanțelor accidentului, Polonia trebuie să continue dialogul cu Rusia.
Valul de sinceră compasiune din partea rușilor simpli față de tragedia poloneză oferea celor două părți nesperata ocazie să-și depășească divergențele istorice. Dar cum poți avea un dialog normal cu o țară care nu-ți împărtășește valorile?, m-am întrebat, ascultând îndemnul polonez la reconciliere.
Nu înseamnă să închizi ochii asupra fărădelegilor pe care le săvârșește această putere străină și, în consecință, să-i accepți comportamentul incorect, tendențios în raporturile bilaterale? Ce câștiguri vei extrage din renunțarea, selectivă, la propriile principii?...
O falie geopolitică se întinde de la Marea Baltică la Marea Neagră, o plajă a confruntării dintre valori profund divergente: libertate versus autoritarism, drepturile omului versus „înaltele" rațiuni de stat. În Belarus, dictatorul Lukașenko a arestat chiar în noaptea alegerilor sute de oameni care protestau împotriva fraudării scrutinului.
În Rusia, poliția i-a reținut pe mai mulți lideri ai Opoziției, între care pe Nemțov și Yașin, ieșiți la un miting autorizat la Moscova, pe 31 decembrie. Cei doi încercau să
