Serviciul Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale pune la dispoziţia cititorilor scurte monografii realizate în anul 1933 de directorii şcolilor din mai multe localităţi din judeţul de atunci, Târnava Mică, acum aflate pe teritoriul judeţului Alba. Vă prezentăm date privind comuna Bălcaciu.

ISTORICUL ŞCOLII ŞI AL COMUNEI BĂLCACIU

La cererea Inspectoratului Şcolar al Judeţului Târnava Mică, directorii şcolilor primare de stat din subordine întocmesc, în anul 1933, o scurtă monografie a localităţii în care îşi desfăşoară activitatea.

Din situaţia înaintată la 29 aprilie 1933 de către Pavel Tărâţă, directorul Şcolii Primare de Stat din Bălcaciu, aflăm că localitatea este populată de saşi, români şi ţigani. Primii care s-au aşezat în aceste locuri s-ar părea că ar fi fost saşii, prezenţa lor fiind atestată în anul 1308 printr-un proces bisericesc ce l-au avut cu Episcopul din Alba Iulia. „Despre români atât se ştie, că ar fi venit prin anul 1800 – şi atunci numai ca servitori – iar, prin iscusinţa şi hărnicia lor, de cari au dat dovadă, au ajuns la o stare materială destul de bună„.

„Partea mai bună de pământ –centrul – îl ocupă saşii, iar românii sunt aşezaţi la capetele satului – ca de obiceiu, prin toate satele săseşti – (…) iar ţiganii cu câţiva români sunt aşezaţi deasupra satului, pe nişte dealuri, în partea estică a satului„.

Conform prezentării făcute de directorul şcolii din Bălcaciu, în anul 1856 erau 107 români şi 141 de ţigani. Numărul saşilor nu este amintit, însă era evident mult mai mare. Datele recensământului din 1931 spun că, din cei 1813 locuitori ai comunei, 1.273 sunt saşi, 355 români şi 185 ţigani: „Popularitatea saşilor e cu mult mai mare ca a românilor şi ţiganilor, ei au ajuns ca să atingă numărul de 1.273 suflete”. Principala ocupaţie a locuitorilor era creşterea viţei de vie. Cea mai bogată persoană din comună era