Fiică a unui bijutier, «Iren» Berenstein, născută Aron, a fost deportată la vârsta de 20 de ani. Şi-a pierdut familia şi s-a spălat cu săpun făcut din grăsimea evreilor ucişi.

A fost salvată de partizanii polonezi şi soldaţii americani, dar comuniştii i-au sugerat să spună că salvatorii ar fi fost sovietici.

A acceptat cu greu să-şi povestească trecutul, pentru că trecutul, pentru ea, înseamnă suferinţă şi moarte.

Şi-a văzut bunicii duşi direct la crematorii. A pierdut în „lagărul morţii" 11 rude de gradul I şi a simţit miros de carne arsă, mirosul morţii de la Auschwitz.

Român născut oficial în URSS, dar deportat de ruşi pentru că avea prenume nemţesc

„Cronica Holocaustului” la Biblioteca Judeţeană din Brăila

Deportat în Siberia pentru că-l chema Otto

Torturat şi bătut ore în şir de comunişti, Emil Sebeşan a învăţat să uite de durere: e o lecţie vie de istorie

Viaţă nouă la Brăila

Ajunsese să nu se mai teamă de moarte. Poftea, însă, după o ţigară şi ar fi dat orice să mai simtă gustul cepei, în casa fratelui ei de la Cluj.

Irina Berenstein, supravieţuitoare a lagărului de la Auschwitz-Birkenau - locul unde au pierit peste un milion de evrei -, a părăsit Ardealul şi a început o nouă viaţă la Brăila.

Înainte de Auschwitz

S-a căsătorit cu ziaristul Sami Berenstein, fost deportat în Transnistria, acum trecut la cele veşnice.

„Tatăl meu, bijutier iscusit - de fapt, am fost o familie de bijutieri - avea o prăvălie în Alba Iulia. Pe când aveam 5 ani, am rămas orfană de mamă. M-a luat la el fratele mai mare, Eugen, care era tot bijutier, dar la Cluj. După ce-au luat Ardealul, au început şi persecuţiile. Ne-au obligat să purtăm steaua galbenă - «Steaua lui David» - apoi au început să-i adune pe băieţii care erau bănuiţi că ar fi comunişti", povesteşte Irina Berenstein.

Supravieţuitoarea de la A