La sfârşitul anului trecut, la Vilnius, a avut loc o întâlnire a reprezentanţilor câtorva organizaţii care vizează reforma politicilor referitoare la droguri, organizată de Eurasian Harm Reduction Network. Discuţiile s-au axat pe iniţierea unei strategii de evaluare a eficienţei actualelor politici antidrog şi a costurilor pe care acestea le implică în patru ţări: Rusia, Kîrgîzstan, Georgia şi România.
Întâlnirea a pornit de la premisa că, în zona vizată Europa de Est şi Asia Centrală -, politicile antidrog sunt total dezechilibrate, în sensul că pun accent pe interzicerea prin forţă, de multe ori cu preţul ignorării drepturilor omului şi a problemelor de sănătate publică, contribuind astfel la înmulţirea infectărilor cu HIV şi hepatită, dar şi la discriminare şi alte probleme sociale. În plus, legislaţia prohibitivă în domeniul narcoticelor nu a reuşit să scadă criminalitatea de profil, ba mai mult, aceasta a cunoscut o creştere substanţială. Cum anul acesta se împlinesc 50 de ani de la semnarea Convenţiei Unice a ONU asupra Stupefiantelor, organizaţiile implicate în proiect au decis să tragă linie şi să evalueze eficienţa acestor politici la o jumătate de secol de când sunt în vigoare.
Conform Eurasian Harm Reduction Network, în ultimii 20 de ani, Europa Est-Centrală şi Asia Centrală s-au confruntat cu o explozie a consumului de droguri injectabile - mai mult de 3,7 milioane de utilizatori în prezent, dintre care un sfert se presupune că sunt infectaţi cu HIV, din cauza folosirii în comun a seringilor, ca urmare a politicii aspre împotriva drogurilor. În acelaşi timp, politicile statale de sănătate pentru consumatorii de droguri sunt inadecvate şi subfinanţate. Doar 10% dintre consumatori sunt incluşi la programele de schimb de seringi, iar tratamentul împotriva dependenţei este ineficient, în condiţiile în care doar 1% dintre cei care-şi injecteaz
