Deşi este din carton şi deloc modern, Trabantul încă mai are fani printre șoferii secolului XXI, din Slobozia. Maşina de mici dimensiuni, cu caroserie din carton presat şi cu un consum redus, produsă în Germania de Est, până acum două decenii, a rămas pentru mulţi prima dragoste.
Bătrânul Trabant a devenit, mai ales în ultimii ani, foarte scump la vedere. În Slobozia, nu mai sunt decât trei din „luxoasele limuzine“ ale anilor ’60. Profesorul Dan Dogaru (55 de ani) este unul din posesorii mașinii de carton. „Am un Trabant 601 lux, din 1987, şi sunt super mulţumit de el. Eu mai am şi o Dacie din 2000, dar şi o Solenza, însă pe timp de iarnă îmi folosesc bătrâna limuzină, pentru că mă scoate din toate încurcăturile. Trabantul este mai uşor şi mă mişc mai bine cu el prin nămeți“, spune profesorul Dogaru.
Trabantul a fost produs în Republica Democrată Germană, în perioada 1957 – 1991 şi a făcut furori în România comunistă. Dan Dogaru şi-a cumpărat Trabantul la un an după închiderea fabricii, în 1992. „Mi-am luat maşina în 1992, din Germania, şi avea 30.000 de kilometri“, spune automobilistul, care mai adaugă că în prezent Trabantul, răsfăţatul familiei, are peste 150.000 de kilometri în bord. Cel mai lung drum pe care l-a parcurs a fost până la Budapesta, în 1993.
120 de kilometri pe oră
Viteza de croazieră a bătrânului Trabant este de 80 de kilometri pe oră, însă maşina poate atinge şi 120 de kilometri pe oră. „Eu i-am dat tot bordul, adică 120, însă pentru scurt timp. În rest, viteza lui normală este de 80 de kilometri pe oră. Este destul de mult la cei 26 de cai putere pe care îi are“, explică profesorul Dan Dogaru.
Un alt posesor de Trabant este Nicolae Ivan, administrator la o asociaţie de proprietari din Slobozia. Acesta are un Trabant 600 Kombi, de la începutul anilor ’80, însă nu ar renunţa la maşina lui nici în ruptul capului. „Traba
