Presa internaţională continuă să-i acuze pe asiatici că au cumpărat dreptul de a organiza Cupa Mondială de peste 11 ani. A trecut doar o lună şi jumătate de la anunţul făcut de FIFA, dar Qatar 2022 şi-a câştigat deja statutul de cea mai controversată Cupă Mondială din istorie.
La ceremonia organizată la Zürich la 2 decembrie 2010, micuţul stat din Golful Persic a venit de nicăieri şi a bătut candidaturi care pe hârtie erau de neînvins, precum cele ale americanilor şi australienilor. Se ştia că punctul forte al Qatarului îl reprezintă banii, iar acest lucru a fost speculat de marile puteri, asiaticii fiind aruncaţi spre finalul anului trecut într-un scandal de corupţie. Astfel, s-a zvonit despre o înţelegere între spanioli şi qatarieni privind un schimb de voturi, inclusiv prin sferele de influenţă, care să avantajeze ambele state în cursa pentru CM 2018, respectiv CM 2022. Din lipsă de probe, cazul a fost clasat, Qatarul şi-a atins scopul şi se părea că acuzele de corupţie vor înceta.
Au investit „strategic"
Discuţiile privind corectitudinea asiaticilor a fost reluată recent într-un articol din „The Wall Street Journal" care se bazează pe surse şi documente din interiorul comitetului de organizare a Cupei Mondiale din 2022.
Principalul cap de acuzare sunt investiţiile masive făcute de celebra academie de fotbal „Aspire" din Qatar în alte 15 ţări. Coincidenţă sau nu, şase dintre acestea, printre care Nigeria, Thailanda, Camerun sau Coasta de Fildeş, sunt reprezentate în Comitetul Executiv al FIFA. Şeicii din Qatar s-au apărat spunând că nu s-a făcut nimic împotriva regulamentelor forului mondial.
Pe lângă aceste investiţii „strategice", documentele precizate mai sus au scos la iveală suma imensă, 43 de milioane de dolari, pe care Qatarul a alocat-o în 2010 pentru activităţile de marketing (comparativ, australienii au investit 20 de milioa
