Fiecare comunitate ţigănească are cel puţin un bătrân judecător de care ascultă toată lumea, fără excepţie. Neamurile de rromi preferă ca orice diferend din cadrul comunităţii să fie judecat în cadrul acesteia, fără a apela la instanţele de judecată.
Vedeţi şi: Şef de stabor ucis de ziua lui Şef de stabor ţigănesc din Timişoara tâlhărit în plină stradă
REPORTAJ MULTIMEDIA Dilema ţigănească: ne recunoaştem etnia în 2011?
Stabor romano (divanul ţigănesc) este cel care împarte dreptatea, cu ajutorul unor legi clare şi simple, valabile pentru fiecare comunitate în parte.După modelul creştinilor care trebuie să respecte cu sfinţenie cele zece porunci, ţiganii şi-au ales şi ei nouă legi de bază, de la care nu trebuie să se abată: să nu omori, să nu loveşti, să nu furi, să nu iei nevasta altuia, să nu minţi, să nu calomniezi, să nu juri strâmb, să respecţi decizia judecătorului, iar ţiganca să nu treacă prin faţa unui ţigan sau a unui animal cu copite, ci numai prin spatele acestora. „Legile noastre sunt nescrise, dar sunt respectate cu sfinţenie de ţigani. Fiecare judecător trebuie să fie un om drept, iar familia lui nu are voie să se implice în conflicte cu absolut nimeni. Primul meu proces l‑am avut la vârsta de 20 de ani. Trebuia să judecăm un caz de furt, iar sentinţa dată de noi a fost una corectă, toată lumea a fost mulţumită. Sincer să fiu, nu-mi place să particip la astfel de evenimente, pentru că, trebuie să recunoaştem, nu sunt deloc plăcute, însă cineva trebuie să facă şi asta. Din moşi strămoşi există judecata ţigănească", a spus Dumitru Ioniţă, zis şi Minister (55 de ani), membru al unui stabor din Craiova.
„I-a tăiat nasul că a umblat cu altul"
Vasile Velcu Năzdrăvan (56 de ani) este un alt judecător, care face parte din stabor tot de la vârsta de 20 de ani. Bărbatul povesteşte că, în 1995, a trebuit să facă dreptate într-un c
