Marea dezamăgire a FMI după doi ani de acord cu România este că economia încă nu a revenit pe creştere, afirmă Jefrey Franks, şeful misiunii Fondului la Bucureşti, citat în ediţia de miercuri a ZF.

"Absenţa creşterii economice este marea dezamăgire acum când ne apropiem de finalul acestui acord. La fel de adevărat este că reformele ar fi putut merge mai repede, însă chiar şi aşa au făcut ajustări foarte importante, s-au implementat politici corecte şi s-a revenit pe calea disciplinei fiscale", a declarat Franks pentru ZF.

Este pentru prima dată când un înalt oficial implicat în acest acord admite marele eşec al proiectului de a scoate România din criză.

FMI a avut întreg anul trecut pe agendă problema creşterii economice şi şi-a dorit foarte mult să-şi treacă în palmares readucerea României pe o traiectorie de creştere prin acordul de doi ani încă din 2010.

Potrivit unor surse oficiale, în cursul negocierilor de anul trecut, mai ales la runda din vară de dinaintea majorării TVA şi a tăierii salariilor, FMI a pledat pentru variante care să plaseze economia pe creştere, ajungându-se chiar la disensiuni cu BNR, a cărei poziţie a fost şi este că nu trebuie reluată creşterea PIB până când nu avansează reformele şi nu se restructurează economia.

Acum BNR a ajuns la o atitudine ambiguă, în care pe de o parte refuză să reducă dobânda semnal, dar în acelaşi timp a presat dobânzile de pe piaţa monetară să coboare mult sub pragul de 6,25% pe an.

Cert este că acordul cu FMI, parte principală a uriaşului împrumut de 20 mld. euro luat de România în 2009, nu se poate lăuda cu scoaterea din recesiune. Cu alte cuvinte, se poate pune problema de ce a fost necesar un asemenea acord gigant dacă chiar în condiţiile unei injecţii de 10 miliarde euro în 2009 şi încă 7 miliarde de euro în 2010 economia a avu