Fiecare comunitate rromă are cel puţin un bătrân judecător de care ascultă toţi, fără excepţie.Neamurile de ţigani preferă să tranşeze orice diferend în sânul etniei, fără a apela la instanţele de judecată. Uneori, chiar şi interlopii preferă să vină în faţa staborului.

Stabor romano, sau divanul ţigănesc, este cel care împarte dreptatea, după reguli clare şi simple, valabile pentru fiecare comunitate. Urmând modelul creştinilor, care trebuie să respecte cu sfinţenie cele zece porunci, ţiganii şi-au ales şi ei nouă legi de bază, de la care nu se pot abate: să nu omori, să nu loveşti, să nu furi, să nu iei nevasta altuia, să nu minţi, să nu calomniezi, să nu juri strâmb, să respecţi decizia judecătorului, iar ţiganca să nu treacă prin faţa unui ţigan sau a unui animal cu copite, ci numai prin spatele acestora. „Legile noastre sunt nescrise, dar sunt respectate de ţigani cu sfinţenie. Judecătorul trebuie să fie un om drept, iar familia lui n-are voie să aibă conflicte cu absolut nimeni. Primul meu proces l-am avut la 20 de ani. Trebuia să judecăm un caz de furt, iar sentinţa dată de noi a fost una corectă, toată lumea a fost mulţumită. Sincer să fiu, nu-mi place să particip la astfel de evenimente, însă cineva trebuie să facă şi asta“, spune Dumitru Ioniţă, zis Minister, de 55 de ani, unul dintre judecătorii ţiganilor din Craiova.

Şef de stabor ucis de ziua lui

Şef de stabor ţigănesc din Timişoara tâlhărit în plină stradă

FOTO: Dumitru Ioniţă, zis şi Minister

Primul caz al lui Năzdrăvan: nas tăiat pentru adulter

Vasile Velcu Năzdrăvan face şi el parte din stabor de când avea 20 de ani. În 1995, îşi aminteşte el, a trebuit să judece un caz aparte. „Un ţigan a decis să-şi facă singur dreptate şi i-a tăiat nevestei nasul, pentru că îl înşelase. A vrut s-o facă de râs şi toată lumea să afle ce a făcut. De obicei, pedepsele da