Proiectul reformării administrative a Bucureştiului nu urmează niciun model european. Potrivit reprezentanţilor diplomatici ai Franţei, Austriei, Cehiei şi Spaniei la Bucureşti, metropolele europene funcţionează după un sistem diferit de cel propus în „Legea Capitalei”.

Parisul, Viena, Praga şi Barcelona, oraşe numite de primarul sectorului 6, Cristian Poteraş, drept modele pentru viitoarea lege a Municipiului Bucureşti, nu au nimic în comun cu iniţiativa legislativă de la noi.

Astfel, desfiinţarea consiliilor locale din primăriile de sector, centralizarea responsabilităţilor la Primăria Generală şi alegerea primarului de sector doar de către consilierii generali ar putea exista doar în Bucureşti.

Parizienii, la extrema cealaltă

La Paris, de pildă, există un consiliu general al oraşului şi consilii locale în cadrul fiecărui arondisment, echivalentul sectorului de la Bucureşti. Arondismentul respectiv are un buget propriu, aprobat de primăria sa. Mai mult, parizienii care locuiesc în acel sector îşi aleg consiliul local, membrii acestuia votând, la rândul lor, primarul de arondisment. De asemenea, primarul general este ales de ansamblul consilierilor celor 20 de arondismente.

Vienezii au consilii locale

Viena este împărţită în 23 de districte (sectoare), fiecare având câte un consiliu local cu maximum 60 de membri, numiţi consilieri ai districtului.

Bugetul Vienei este însă unitar, la fel ca în proiectul noii legi a Capitalei României. Astfel, banii se împart de la centru în funcţie de mărimea districtului, de numărul şi densitatea populaţiei, precum şi de numărul clădirilor existente sau aflate în curs de construcţie.

Sectoarele, la putere în Praga

O altă capitală care a fost dată ca model pentru „Legea Bucureştiului” este Praga. Cele 57 de sectoare autoadministrative ale celui mai important oraş din Cehia sunt administra