Preşedintele Ungariei, Pal Schmitt, s-a dus ieri la Bratislava. Oficial, pentru "a cunoaşte mai bine cum trăiesc maghiarii din Slovacia". De aceea, el s-a întâlnit numai cu reprezentanţi ai populaţiei maghiare.
Într-un interviu acordat cotidianului slovac "Pravda", Schmitt a remarcat că "Slovacia este singura ţară care nu primeşte pozitiv adoptarea unei a doua cetăţenii". El a apreciat drept " fără precedent în Europa faptul că prin solicitarea cetăţeniei maghiare, oamenii îşi pierd cetăţenia iniţială şi drepturile sociale. Din acest punct de vedere, înţeleg de ce maghiarilor de-aici le este puţin teamă", a afirmat Schmitt.
Îndemn pentru maghiari
Preşedintele ungar i-a îndemnat pe maghiari "să-şi întărească legăturile cu patria-mamă, la care ar contribui şi adoptarea cetăţeniei ungare, în cazul în care demersul nu contravine legilor statului în care trăiesc". Schmitt şi-a exprimat speranţa că Bratislava îşi va atenua poziţia severă adoptată ca reacţie la legea dublei cetăţenii din Ungaria şi a respins orice fel de presupunere privind eventualele pretenţii teritoriale ale părţii ungare.
Declaraţiile preşedintelui Ungariei au fost făcute în momentul în care în coaliţia guvernamentală slovacă (din care face parte şi partidul maghiaro-slovac „Most-Híd") se desfăşoară dezbateri intense cu privire la dubla cetăţenie, încheiate deocamdată în coadă de peşte. Toate partidele guvernamentale sunt de acord să renunţe la legislaţia introdusă de fostul guvern Fico (pierderea automată a cetăţeniei slovace atunci când este solicitată o altă cetăţenie).
Problema spinoasă este limitarea unor drepturi ale celor care vor dispune de dublă cetăţenie. Un amendament propus de KDH, Mişcarea Creştin Democrată, prevede că numai cetăţenii slovaci ar putea ocupa funcţii în sectorul public, cum ar fi poliţia, serviciile secrete, justiţia, corpul de gardieni ai închis