Omul este o fiinţă ciudată. Zilnic se lasă copleşit de nimicuri fără a opune prea mare rezistenţă. E şi firesc. Este bombardat cotidian din ziare, radio, televiziune şi internet de un asemenea volum de informaţii încât creierul uman efectiv nu are capacitatea de a le asimila şi analiza. Imunitatea la acestă agresiune informaţională i-a fost afectată iremediabil, încât acesta şi-a pierdut capacitatea de discernământ.

Astfel, îşi pierde viaţa discutând aprins tot felul de bârfe despre prostituatele de lux care îşi negociază preţul prin sms cu marii mahări, ştiri despre ultimul tatuaj al lui Mutu sau speculaţii irelevante despre evoluţia negocierilor în vârful puterii de la Chişinău. Oamenii au ajuns să ştie totul despre nimic şi nimic depre Totul.

Recunosc, uneori şi nouă, ziariştilor, meseriaşilor care jonglează cu ştirile, în vâltoarea luptei pentru exclusivităţi, ne scapă evenimentele esenţiale, de anvergură epocală, care ulterior pot determina viitorul umanităţii. Cu adevărat, e cazul să ne presurăm cenuşă pe creştet.

Wikipedia, cea mai mare enciclopedie online din lume, şi-a sărbătorit săptămâna aceasta cea de-a zecea aniversare. În mod cert, evenimentul va ocupa cel puţin un paragraf în viitoarele manuale şcolare. Va fi considerat de urmaşi unul dintre marile momente ale istoriei.

Cu zece ani în urmă, fondatorii Jimmy Wales şi

Larry Sanger încercau să creeze o enciclopedie online, care s-a transformat într-un fenomen global care se extinde într-un ritm incredibil. Wikipedia, a cărei existenţă se bazează pe donaţii şi pe efortul a milioane de colaboratori care scriu articole în 175 de limbi, a ajuns la aproximativ 17 milioane de articole, dintre care peste 150.000 în limba română.

La începutul secolului trecut filosoful francez Pierre Teilhard de Chardin a fost profetul care a prezis „noosfera", adică totalitatea ideilor, cunoşti