După săptămâni de negocieri aprige şi o serie de amânări, Franţa a numit o serie de noi ambasadori în posturi cheie: Washington, Teheran şi Kabul au figurat pe lista noilor nominalizări. Numirile diplomatice făcute acum - lucru rar în această perioadă de început de an calendaristic - sunt consecinţa unor ieşiri la pensie sau ale unor reorientări în noile posturi de ambasadori ai Uniunii Europene.

O parte din locurile de ambasador erau astfel vacante de mai multe luni de zile, lucru destul de jenant pentru o ţară ca Franţa care se laudă că are a doua reţea diplomatică din lume după Statele Unite. Chiar şi după numirile făcute miercuri, postul de la Beijing rămâne liber. La Washington, misiunea noului numit va fi să amelioreze relaţia franco-americană care a fost destul de complicată la începutul administraţiei Obama.

Noul trimis la Kabul va avea şi el o misiune delicată având în vedere că Franţa numără aproape 4 mii de soldaţi în Afganistan. În Europa, mişcările au fost mai subtile: ambasadorul de la Ankara a plecat la Londra, cel de la Londra la Berlin, şamd.

Conform unei tradiţii care prevede ca să nu fie uitaţi membrii activi ai unui guvern dizolvat, fostul şef de cabinet al ex-ministrului de externe Bernard Kouchner va pleca ambasador pe lângă NATO.

Numirile de ambasadori reprezintă un subtil dozaj şi un real test pentru noua şefă a diplomaţiei franceze Michèlle Alliot-Marie. Actuala mişcare diplomatică, cum spuneam tardivă, este cea mai importantă efectuată sub preşedinţia lui Nicolas Sarkozy. Ea trebuia să intervină în vară dar din cauza remanierii guvernamentale care a tot fost amânată, a suferit şi ea întârzieri.

Lucru iarăşi ciudat pentru o ţară aflată, să nu uităm, în fruntea grupurilor G8 şi G20. Nu numai schimbarea de guvern a paralizat rotaţiile ambasadorilor ci şi jocurile de culise, foarte subtile şi supuse unor rival