Facebook, cea mai mare reţea de socializare din lume, a obţinut la începutul anului o finanţare de 500 de milioane de dolari de la banca de investiţii Goldman Sachs şi de la compania rusă Digital Sky Technologies, dar singurii care au putut cumpăra acţiuni au fost clienţii bogaţi ai băncii, scrie cunoscutul jurnalist american Gordon Crovitz în The Wall Street Journal.

În loc să ofere acţiunile publicului larg, Facebook a ales o versiune privată a listării la bursă, susţine el.

Crovitz a fost publisher pentru cotidianul american The Wall Street Journal, publicaţie în care continuă să scrie săptămânal un editorial în paralel cu businessul propriu prin care oferă consultanţă pentru companii de IT şi media.

Cazul acestui Facebook "antisocial" ar trebui să fie un semnal de alarmă cu privire la modul în care autorităţile de reglementare au subestimat pieţele de capital. Nici comunitatea de 600 de milioane de utilizatori ai Facebook nu iese din discuţie. Anul trecut, reţeaua de socializare a atras 9% din toate vizitele de pe internet din Statele Unite, mai mult decât Google, scrie Crovitz.

Fiind cea mai mare reţea socială din lume, Facebook depinde de oamenii care publică informaţii despre ei. Dar tocmai aceşti oameni, ale căror mesaje, gânduri şi fotografii personale au creat valoarea Facebook, nu au voie să investească în companie. În acest context este util să ne reamintim că în ultimul secol piaţa de capital a constituit, în era care a precedat internetul, un exemplu de media socială combinată cu informaţii colectate din mii de surse. Oamenii strângeau informaţii despre companii şi prin deciziile lor - de a vinde, de a cumpăra sau păstra anumite titluri, influenţau preţul acţiunilor. Această înţelepciune colectivă a răsplătit companiile bune şi le-a pedepsit pe altele.

"Nimeni de pe Wall Street nu ştie tot", spunea William Hamilton în 1922