Şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks susţine că marea dezamăgire a FMI după doi de acord cu România este că economia încă nu a revenit pe creştere. Analiştii economici pun însă sub semnul întrebării această afirmaţie a oficialului Fondului: Când şi-a propus FMI să aducă economia României pe plus? Ei sunt de părere că acordul cu FMI era necesar dar că măsurile de austeritate sunt de discutat.
În vreme ce majoritatea ţărilor europene au ieşit la liman, România continuă să bâjbâie pentru că nici măcar anemica creştere economică din 2011 nu este sigură.
Acordul cu FMI a fost încheiat în primăvara lui 2009 şi s-a spus atunci că, de fapt, el reprezintă o "ancoră", în cazul în care situaţia economică pe plan mondial sau cea internă s-ar fi deteriorat rapid. Un an mai târziu, inevitabilul s-a produs. Guvernul de la Bucureşti a fost obligat să recurgă la ajustări dure - să taie salariile cu 25% şi, în urma refuzului Curţii Constituţionale de a admite tăierea pensiilor cu 15%, să crească Taxa pe Valoarea Adăugată de la 19% la 24%. Astfel că creşterea economică, este drept, insignifiantă care s-a înregistrat în trimestrul al doilea a anului trecut a fost anulată pentru trimestrele următoare.
La peste şase luni de atunci şi la aproape doi ani de la semnarea acordului cu FMI, Franks a declarat pentru ZF că este dezamăgit: "Absenţa creşterii economice este marea dezamăgire acum, când ne apropiem de finalul acestui acord. La fel de adevărat este că reformele ar fi putut merge mai repede, însă chiar şi aşa au făcut ajustări foarte importante, s-au implementat politici corecte şi s-a revenit pe calea disciplinei fiscale".
Dar cum ar fi fost posibilă creşterea economică în urma măsurilor luate? - se întreabă Radu Crăciun directorul investiţii al Eureko fond de pensii.
"Ajustarea cheltuielilor afectează cererea agregată. Politica BNR a cont
