Trecerea bruscă de la zile călduroase la altele extrem de friguroase şi invers scade imunitatea şi aduce răceli, gripe, dureri de cap şi de articulaţii, dar creşte şi numărul de pneumonii şi infarcte. Sursa: SHUTTERSTOCK
Azi, 12 grade Celsius, soare cât cuprinde, mâine, 0 grade C, frig şi ceaţă. Toate aceste schimbări bruşte de temperatură sunt adevărate şocuri pentru organism.
Sistemul imunitar se prăbuşeşte, apar răcelile şi virozele, creşte tensiunea arterială şi se modifică ritmul inimii, apar durerile de articulaţii, se înrăutăţesc migrenele şi astmul bronşic. Uneori, organsimul are nevoie de mai mult de două săptămâni pentru a se adapta.
Copiii, bolnavii cronic, dar şi fumătorii sunt cei mai afectaţi.
"Schimbările bruşte de temperatură sunt o încercare pentru toţi, în special pentru copii şi bătrâni. Cu cât avem mai multe boli cronice, cu atât procesul de adaptare este mai anevoios, iar bolile cronice preexistente se pot agrava", explică medicul de familie Remus Lupu.
Răcelile prost tratate se pot transforma în pneumonii
Trecerea de la cald la frig şi invers aduce probleme respiratorii, viroze, gripe, chiar pneumonii sau agravează astmul ori alte afecţiuni pulmonare.
"Odată cu scăderea temperaturii, microorgansimele şi bacteriile care în mod natural trăiesc în gât, în aparatul respirator, devin mai agresive şi inflamează mucoasa. Dacă simptomele persistă, poate apărea o suprainfecţie: tusea uscată devine purulentă, secreţiile la fel", explică Mag dalena Ciobanu, pneumolog la Institutul de Pneumologie "Marius Nasta", din Bucureşti.
În termeni medicali, pneumonia înseamnă mai mult decât o simplă tuse. "Pneumonia înseamnă, de fapt, o răceală mai complicată, însoţită de junghi toracic şi temperatură mare. Doar frigul nu poate să provoace din prima pneumonie, cu excepţia p
