Sunt atât de mulţi, că ar putea umple până la refuz o ţară de mărimea Lituaniei. Peste 5.012.400 răspândiţi în întreaga lume, din care 3.253.000 în Europa, potrivit datelor publicate de Organizaţia Românilor de Pretutindeni. De la ultima numărătoare însă, numărul emigranţilor români a crescut, sub presiunea sărăciei de acasă. Numai anul trecut, numărul celor plecaţi cu contract de muncă s-a triplat, comparativ cu 2009, iar câţi lucrează la negru nimeni nu ştie, Ministerul Muncii aproximând că ar fi trei sute de mii pe continentul european.
Dintre milioanele de români cu drepturi cetăţeneşti din diaspora (vorbitorii de română fără drepturi sunt contabilizaţi separat), la alegerile prezidenţiale din 2009 au participat doar 138.000, un record faţă de scrutinele anterioare, peste 70 la sută dintre aceştia votându-l pe Traian Băsescu. Supărarea pesediştilor pe conaţionalii din străinătate (care, de asemenea, preferaseră PDL la parlamentare şi europarlamentare) nu s-a stins nici după un an, Victor Ponta răbufnind, la înfiinţarea organizaţiei PSD Diaspora: "Noi nu l-am votat pe Traian Băsescu. L-au votat cei din diaspora şi a ieşit preşedinte. Votul lor a fost mai important decât al celor 11 milioane de români din ţară...". Dacă o sută de mii de oameni au decis cine va fi preşedintele României, cât şi unde se vor cântări opţiunile mai multora la alegerile viitoare? PDL speră că, şi de data aceasta, vor înclina de partea sa.
Ministrul de Externe, Theodor Baconschi, a repus în dezbatere publică proiectul Legii votului prin corespondenţă, vechi din 2007. Menirea acestuia este aceea de a le uşura cetăţenilor români din străinătate participarea la procesul electoral, oferindu-le posibilitatea să-şi trimită preferinţele în plic, după ce s-au înscris pe listele de alegători de la ambasade şi consulate. Se estimează că, astfel, numărul lor va creşte semnificativ, nem