Retragerea grupurilor GDF Suez (Franţa) şi RWE (Germania) din proiectul reactoarelor nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă nu este întâmplătoare şi face parte indirect din disputa politică privind admiterea României în spaţiul Schengen, avertizează specialiştii din domeniul energiei. Alături de cei doi acţionari, şi Iberdrola (Spania) a anunţat că renunţă la investiţia de la Cernavodă şi este posibil ca şi Enel (Italia) şi ArcelorMittal România să iasă din proiect, după cum au declarat recent surse apropiate proiectului, citate de Mediafax.

"Există o legătură între renunţarea la proiect de către Germania şi Franţa şi disputa politică privind admiterea României în spaţiul Schengen. E un val de neîncredere important la adresa României. Cum credeţi că cineva ar intra într-un proiect de câteva miliarde de euro când ţie, ca investitor, nu-ţi poate garanta nimeni că nu vei avea probleme?", a declarat pentru gândul deputatul Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor. Iancu, care deţine şi funcţia de preşedinte al Comitetului Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME), este de părere că decizia a fost luată într-un moment în care economiile puternice şi-au reconsiderat planurile de investiţii la nivel mondial. Totodată, şi situaţia din ţara noastră a contribuit la rezultatul final. Pe de-o parte, Germania a decis recent retragerea tuturor investiţiilor din Sud-Estul Europei, cu excepţia Turciei, şi concentrarea pe finalizarea celor din propria ţară, explică specialistul. Proiectul reactoarelor 3 şi 4 nu este singurul la care germanii au renunţat. În urmă cu câteva zile, oficialii RWE au anunţat că sistează construcţia unui parc eolian în Dobrogea, cu o putere instalată de 147 MW, pentru că nu au putut obţine avizele de construcţie. În mod asemănător a procedat şi Franţa, care şi-a reorientat planurile de investiţ