Dincolo de măsurile administrative ale anului trecut, care au condus, în bună măsură, la reducerea forţată a numărului şi duratei concediilor medicale, prin prevederi birocratice menite (şi) să timoreze corpul medical, datele statistice din perioada 1995–2008 evidenţiază o reducere netă a numărului de zile de concedii medicale plătite. Considerat o metodă de evaluare a stării de sănătate a populaţiei unei ţări, studiul morbidităţii cu incapacitate temporară de muncă ar putea constitui o indicaţie asupra necesităţii unor intervenţii coerente, după cum afirmă dna dr. Farkas Evelyn, într-o analiză a principalelor patologii şi domenii industriale incriminate în incapacitatea temporară de muncă. (...)

Studiul morbidităţii cu incapacitate temporară de muncă (ITM) este una dintre metodele de evaluare a stării de sănătate a populaţiei unei ţări.

Scopul acestei lucrări este de a analiza cauzele morbidităţii cu incapacitate temporară de muncă, precum şi de a evalua numărul de zile de boală eliberate în perioada 1995–2008, respectiv de a identifica acele ramuri industri Publicitate ale care prezintă cel mai mare indice de gravitate. Metoda de lucru: datele necesare studiului au fost colectate din anuarele de Statistică Sanitară ale Ministerului Sănătăţii, fiind apoi evaluate din trei puncte de vedere: principalele cauze de ITM în perioada analizată, numărul de zile de concediu medical eliberate pentru fiecare cauză majoră în intervalul respectiv şi principalele ramuri industriale cu cei mai mari indici de gravitate. Rezultatele sunt prezentate în tabelele alăturate.

Discuţii. Cele mai multe zile de concediu medical au fost eliberate în perioada studiată pentru bolile aparatului osteomuscular (aproximativ 22.225.000 de zile). Aceste afecţiuni au ocupat primul loc printre cauzele incapacităţii temporare de muncă în perioada 2003–2008. Pe