Boală mai puţin cunoscută, lupusul eritematos este o grea încercare pentru cei care poartă povara fizică şi sufletească dată de ea. Lupusul poate duce la pensionare prematură şi la neacceptare din partea societăţii.

„Mă transform în lup?", se întreba Patricia I. atunci când a fost diagnosticată cu lupus eritematos. Asta se întâmpla în 2004, când avea 25 de ani şi când, ca orice tânăr, avea o mulţime de planuri cu viaţa ei. Însă lupusul îţi trasează viitorul în câteva minute, după ce doctorul îţi spune: „Ai o boală cronică, este posibil ca toată viaţa să fii nevoit să iei un tratament care are efecte secundare dintre cele mai neplăcute. Este posibil ca tratamentul cu cortizon să-ţi transforme fizicul într-atât încât să-l facă de nerecunoscut, nu ai voie să stai la soare, este un risc să ai copii, s-ar putea să te doară articulaţiile, să ai erupţii pe faţă, să te simţi foarte obosit, să-ţi fie distruse treptat organele dacă întrerupi medicaţia brusc. Dacă nu iei medicamente, poţi să mori. Trebuie să faci mereu teste, unele pot fi dureroase. Oricât de bine te vei simţi într-un moment, în următorul lupusul poate să atace iarăşi cu violenţă". Toate acestea nu au dezarmat-o pe tânără, dimpotrivă, au întărit-o pentru a înfrunta această boală. Acum ea duce o viaţă normală, desigur fiind tot timpul precaută.

Poate da invaliditate

În formele grave, lupusul poate da invaliditate severă. De aceea, este nevoie de pensionare temporară, persoana depinzând din toate punctele de vedere de sprijinul familiei şi al prietenilor. Boală autoimună, lupusul se poate prezenta sub mai multe forme. „Cel mai adesea, lupusul se prezintă doar ca boală cutanată caracterizată de la erupţie localizată facial (adesea după expunere la soare) până la erupţie generalizată. La un procent mai mic de persoane, se poate prezenta ca boală sistemică caracterizată prin febră de cauză neinfecţ