Sindicatele şi patronatele au făcut front comun şi au depus ieri la Guvern un proiect de Cod al Muncii care este mai de stânga decât cel actual. Patronatele au fost de acord cu toate dorinţele sindicatelor şi au respins formula de Cod a Executivului, care le aducea nenumărate avantaje.

Citeşte şi:

Sindicatele şi patronatele cer demisia ministrului Botiş, nemulţumiţi de discuţiile pe Codul muncii

Sindicatele şi patronatele au depus ieri un proiect comun pentru viitorul Cod al Muncii, care urmează să fie analizat, pe articole, de Guvern. Deşi cele două structuri ar trebui să se afle în tabere diametral opuse, în Comisia de dialog social se manifestă de mai multă vreme o armonie stranie. Aşa se explică ciudata poziţie a patronatelor, care au renunţat la toate prevederile ce le erau favorabile în proiectul de Cod al Muncii elaborat de Guvern. În forma Ministerului Muncii, proiectul le dădea mai multe drepturi angajatorilor şi echilibra relaţiile cu salariaţii, care până acum erau avantajaţi de lege. Propunerile lor, depuse ieri, anulează tot ceea ce însemna flexibilizarea relaţiilor de muncă în opinia Guvernului şi acordă mai multă putere de decizie sindicatelor.

Fără criterii de performanţă

Unul dintre cele mai discutate puncte a fost alineatul care cerea ca la disponibilizările colective să primeze criteriul performanţei, şi nu cele sociale. Ei bine, patronatele au subscris dorinţei sindicatelor şi au renunţat la concedieri pe bază de performanţă.

Patronatele au mai refuzat şi abrogarea articolului care le dădea dreptul să facă angajări imediat după disponibilizările colective. În forma actuală, Codul interzice noi recrutări pe o perioadă de nouă luni de la concedieri. Astfel, firmele se trezeau în imposibilitatea de a onora comenzile ivite în acest interval de interdicţie. Posibilitatea de a face angajări imediat după concedieri