Nicolae Pricop a realizat o machetă a acestui lăcaş iluminată şi dotată cu sistem ambiental care imită dangătul clopotelor. Meşterului i-ar plăcea să-şi poată prezenta în cadrul unor expoziţii această replica în miniatură a mănăstirii de lângă Târgu Neamţ.
Nicolae Gheorghe Pricop (63 de ani) a început să lucreze la macheta mănăstirii în 1976, după ce a primit o vedere cu lăcaşul muşatin. „Problema era că pe cartea poştală nu se vedea decât faţada mănăstirii şi a trebuit să iau măsuri de la faţa locului. Când m-au văzut călugării cu metrul în mână s-au arătat miraţi de ceea ce făceam“, îşi aminteşte pietreanul.
A muncit 3 ani la machetă
Omul a lucrat trei ani ca să-şi împlinească visul şi muncea la machetă după serviciu până noaptea târziu. „Macheta e realizată din lemn, sticlă, tablă de cupru şi vopsea. În interior am confecţionat un sistem de iluminare şi unul sonor pentru a imita bătaia clopotelor. Mecanismul de ambianţă l-am realizat dintr-un motoraş de pick-up, două arcuri, două ciocănele şi rotiţele care acţionează luate de la un ceas deşteptător”, explică Nicolae Pricop.
Prin anii ’80, proiectul a fost văzut şi de mai marii Comitetului de Cultură şi Artă de la acea vreme, iar autorul machetei a vrut să i-o ofere cadou lui Ceauşescu la aniversarea vârstei de 69 de ani. „Atunci am primit o replică de genul «Tu nu judeci, cum să dai aşa ceva tovarăşului Ceauşescu, care a dărâmat în ţară atâtea biserici? Poate te trezeşti legat»“, spune pietreanul.
Reprezentanţilor Mănăstirii Neamţ le-ar fi plăcut ca pietreanul să le doneze macheta în schimbul unor acatiste, însă acesta a decis să-şi păstreze opera.
A folosit brazii aruncaţi
În 2005, Nicolae Pricop arealizat altă machetă intitulată „Plutaşii de pe Bistriţa“. „M-am inspirat din pozele unei monografii despre Valea Bistriţei şi, din lemnul brazi