Filmul lui Zwick prezintă povestea de dragoste dintre un agent de vânzări şi o artistă care suferă de Parkinson, ambii alergici la relaţii.
1 /.
E suficient să vezi "Legendele toamnei" şi "Ultimul samurai" ca să pricepi că regizorul Edward Zwick ("Dragoste&alte dependenţe") este în deplină opoziţie cu noul val românesc. Este - şi i s-a reproşat deja - un maximalist înverşunat, şi acela amplificat de faptul că, o spunea Natalie Portman, multe lungmetraje hollywoodiene nu mai ajung în faza de producţie.
Îşi dau sfârşitul pe masa de operaţie, care separă regizorul de directorul executiv al corporaţiei. Nu mai sunt vremurile când James Cameron ridica de guler şi clătina deasupra abisului un şef de studio care îi reproşa că iar a depăşit bugetul şi timpul de filmare alocate "Titanicului".
Acum, dacă ţi se dă pe mână regia unui lungmetraj cu staruri de listă A şi mai ales unele care au consimţit să filmeze secvenţe care implică nuditate, te asiguri că ai pus în el câte ceva pentru fiecare sex, vârstă, clasă socială etc. şi că focus- grupurile îţi vor confirma asta. Şi, în acest context, e o minune că "Dragoste&alte dependenţe" funcţionează în proporţie de 90%. Până când se îneacă precum ţiganul la mal.
Infrastructura ultimului film al lui Zwick o constituie povestea de dragoste dintre Jamie Randall (Jake Gyllenhaal), un agent de vânzări din industria farmaceutică, şi Maggie Murdock (Anne Hathaway), o artistă care suferă de boala Parkinson. Pentru Hathaway este rolul după care (cu excepţia lui "Rachel se mărită", desigur) o iei în serios ca actriţă şi-i ştergi din CV toate rom-comurile nesărate. Nu e de mirare că a fost de acord cu nuditatea, de altminteri scenariul o justifică până-n pânzele albe.
Un lungmetraj incitant
Ambele personaje sunt alergice la relaţii şi optează pentru sexul de oca
