Suntem o ameninţare la securitatea Europei. Cuvintele care ne pun la zid aparţin ministrului francez al Afacerilor Europene, Laurent Wauquiez, şi au fost exprimate necruţător şi cu emfază, în tandem cu nemţii, la o reuniune a miniştrilor de Interne ai ţărilor UE, la care, evident, era prezent şi Traian Igaş al nostru.

Corupţia şi carenţele sistemului juridic ne-au adus aici, conform explicaţiilor ministrului german. Or avea dreptate cei doi miniştri critici. În aceeaşi zi, România a semnat documentele prin care a devenit membru al Agenţiei Spaţiale Europene. Sunt 19 state participante, iar din blocul est-european doar Cehia a dorit să contribuie la programele spaţiale europene. Accederea a fost parafată cu francezii, iar constatarea imediată este că în acest domeniu nu mai suntem o ameninţare. Destul de logic, câtă vreme în spaţiu (cosmic, nu Schengen) nu există restricţii şi nici graniţe. Cel puţin nu încă.

Corupţia ne-o ştim, fiecare pentru el. Dar lipsurile din justiţie sunt vecine cu dezastrul. Nemţii au dreptate când ne spun asta, dar justiţia este ce este din cauza clasei politice, în primul rând, şi apoi din cauza materialului uman din care e croită. Chiar săptămâna aceasta a ieşit la iveală matrapazlâcul unui deputat (mai contează că-i de la PDL?), avocat de profesie, care a ticluit departe de ochii colegilor o modificare în textul legii avocaţilor pe care numai el ştie cum a strecurat-o printre articolele intrate între timp în vigoare. Inclusiv vigilenţa proverbială a Cotrocenilor a fost prinsă de astă dată pe picior greşit, neoprind legea de la promulgare. Modificarea îi scuteşte de orice răspundere penală pe acei avocaţi care îşi instigă clienţii să mintă, să dea şpagă, să facă trafic de influenţă - şi putem continua cu o mulţime de infracţiuni prevăzute în Codul penal şi atent selectate în noua lege. Va păţi ceva subalternul lui Boc