Lumea tinde tot mai mult sa se grupeze in jurul notiunilor de etnie, rasa si religie, cel putin in ceea ce priveste chestiunile geopolitice si economice. Apartenenta la un trib nu mai este o chestiune a trecutului, dinainte de asa-zisa civilizatie: pe masura ce lumea in care traim devine mai interconectata si mai multipolara, oamenii tind din ce in ce mai mult sa se asocieze pe principiile tribalismului.
Aceasta teorie inedita este expusa, in publicatia Foreign Policy, de catre Joel Kotkin, de la Universitatea Chapman si Institutul Legatum din Londra, autor al lucrarii "The Next Hundred Million: America in 2050 and Tribes: How Race, Religion and Identity Determine Success in the Global Economy" (Urmatoarea suta de milioane: America in 2050 si triburile: Cum rasa, religia si identitatea determina succesul in economia globala).
Prima data expusa in urma cu 20 de ani, teoria unei lumi tribale ii pare autorului mai actuala acum decat oricand.
Majoritatea oamenilor nu se vad, cu adevarat, ca membri ai unei unitati multinationale, ca si cetateni globali. In schimb, "catalizatorii raman aceiasi: dorinta de a-si hrani familia proprie, sustinerea sanatatii tribului si formarea comunitatii apropriate".
Daca in secolele XI si XX lumea a fost dominata de gandirea capitalista europeana ce ar fi trebuit sa "stearga" diferentele etnice si rasiale, in zilele noastre, grupurile etnice si rasiale doresc sa isi exprime puterea la nivel global.
Cresterea identitatii chineze trebuie vazuta drept forta conducatoare a noului tribalism. Rasa Han constituie 90% din populatia chineza si poate fi considerata responsabila de afirmarea tarii drept o mare putere mondiala, economica, politica si culturala.
Cea mai buna modalitate de a explica politica externa si economica a Chinei este expresia tribala a ceea ce Friedrich Niet
