Ministerul Economiei intenţionează ca surplusul de certificate verzi acordate investitorilor în energie din surse regenerabile să fie vândut altor state membre ale UE, care nu îşi vor îndeplini cotele obligatorii până în 2020.
În acest fel, statul vrea să le garanteze investitorilor că vor avea unde să-şi vândă certificatele verzi şi astfel îşi vor recupera investiţia. Totuşi, companiile se tem că nu vor exista ţări dispuse să preia aceste certificate.
Competiţie mică, preţ mare
Potrivit legislaţiei româneşti, pentru fiecare MWh din surse regenerabile se acordă un anumit număr de certificate verzi. De pildă, pentru energia eoliană, până în 2017 se acordă două certificate/un MWh livrat în reţea, iar pentru fotovoltaic, de exemplu, şase astfel de certificate, al căror preţ variază între 27 şi 55 euro/unitate.
Furnizorii de electricitate sunt obligaţi să achiziţioneze aceste certificate proporţional cu energia vândută, iar, în final, consumatorii sunt cei care le suportă costul. În acest an, cota obligatorie este de 10%, iar în 2020 va ajunge la 20% din electricitatea totală consumată.
Cu cât există pe piaţă mai multă energie "verde" produsă, cu atât vor fi şi mai multe certificate, al căror preţ se va apropia de pragul minim. Deocamdată, pe piaţa locală de tranzacţionare a certificatelor verzi, acestea se vând la valoarea maximă.
Transferuri statistice
Potrivit Ramonei Volciuc-Ionescu, avocat senior asociat la casa de avocatură DLA Piper, problema pe care şi-o pun investitorii este ce se va întâmpla cu certificatele verzi în exces, care vor depăşi cota obligatorie.
Una dintre versiunile discutate a fost preluarea acestora de către stat sau de către Fondul de Mediu şi garantarea cel puţin a preţului minim, de 27 euro/certificat.
Un proiect de hotărâre publicat recent
