Companiile care au renunţat la construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă spun că proiectul nu oferă predictibilitate pe piaţa energetică nesigură din România. Prima variantă a proiectului noii strategii energetice a României nu include ideea înfiinţării celor două companii-gigant, Electra şi Hidroenergetica, aşa cum şi-a dorit Guvernul în ultimii doi ani.
La finele săptămânii trecute, proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă a primit o lovitură puternică. După retragerea CEZ, trei dintre cei şase parteneri, adică RWE, Iberdrola şi GDF Suez, şi-au anunţat în acelaşi timp plecarea din cel mai mare proiect de investiţii din istoria României, estimat la patru miliarde de euro.
Citiţi şi Au plecat investitorii de la reactoarele 3 şi 4. Chinezii, interesaţi de proiect.
Dincolo de comunicatul în care au făcut acest anunţ, „Adevărul" a cerut companiilor detalii despre decizia lor.
„Am avut termen până la data de 20 ianuarie, adică joia trecută, să dăm un răspuns statului român dacă mergem sau nu mai departe. În grupul nostru, al investitorilor privaţi din proiect, trei dintre noi am decis să renunţăm, deci era normal să facem un anunţ comun", ne-a explicat Martin Pack, purtător de cuvânt al grupului german RWE.
Acesta a arătat că problemele proiectului de la Cernavodă ţin de incertitudinile de pe piaţa energetică din România, cauzate în principal de criza economică. El a refuzat să indice şi alte motive pentru care consideră că piaţa din România este nesigură pentru investitori.
Pack a precizat că, în opinia RWE, proiectul reactoarelor are o întârziere care pune în pericol capacitatea unei companii să anticipeze gradul de îndeplinire a ţintelor legate de această investiţie, care a fost decalată recent cu doi ani.
În replică, oficialii români au arătat că şi investitorii privaţi au o parte din vină la acest capitol, nereuş
