Gabriela Mărginean, prima româncă draftată în WNBA, după o carieră de excepţie în colegiu, continuă să fie un star şi la revenirea în Europa. Ea evoluează acum la Panathinaikos Atena. Mărginean este cea mai bună marcatoare a echipei care se află pe locul patru în Grecia, la jumătatea sezonului şi luptă pentru un loc în playoff.

În general, baschetbaliştii care vin de peste Ocean se adaptează mai greu în Europa. După şase ani petrecuţi în Statele Unite, cum ai resimţit această revenire?

Spre surprinderea mea, am reuşit să mă acomodez destul de repede. Încă mai am probleme cu faulturile, care sunt fluierate ceva mai uşor aici, şi cu abaterile de paşi, cu care arbitrii nu sunt la fel de îngăduitori precum în State. Am fost nevoită să‑mi schimb un pic stilul. Aici nu se joacă aşa fizic, ceea ce îmi lipseşte, dar se joacă frumos, şi baschetul european are părţile lui unice, care nu se regăsesc în cel american.

Deşi ai avut oferte şi din campionate mai puternice, ai ales totuşi Grecia. Cum ţi se pare campionatul după o jumătate de sezon petrecută acolo?

Este o competiţie bună, din moment ce aproape fiecare echipă are două-trei jucătoare străine, majoritatea din Statele Unite. Pentru primul meu an în Europa este un campionat bun, care mă ajută să progresez, chiar dacă nu este la fel de puternic precum cel din Rusia sau Spania. Am un antrenor foarte bun, de la care învăţ în fiecare zi lucruri noi. Ştiu că mai am multe lucruri de învăţat şi mă simt norocoasă să am un asemenea antrenor.

Eşti în continuare, la fel ca şi la colegiul Drexel, liderul echipei. S-a schimbat ceva în jocul tău sau în atribuţiile tale faţă de perioada când jucai în campionatul universitar american?

Cred că joc puţin altfel, şi vor fi schimbări în continuare, pentru că este o perioadă în care învăţ mai multe despre baschetul profesionist. Pentru asta, evoluţia mea tre