Atunci cand alocarile bugetare pentru dezvoltarea resurselor umane cunosc o crestere atat de accelerata precum in ultimii 3 ani si cand strategiile de afaceri a zeci de organizatii se dezvolta aproape exclusiv in jurul Fondului Social European, devine esentiala o intelegere mai buna a orientarii beneficiarului final sau a potentialului client fata de formare profesionala si training. Stim ca exista interes si angajament din partea furnizorilor si organizatorilor de formare - depunerea a 600 de proiecte in 6 ore sau blocarea sistemelor informatice din cauza suprasolicitarii lor sunt de la sine graitoare.

Stim ca exista fonduri publice si preocupare pentru eficientizarea/cresterea ritmului de cheltuire a acestor fonduri. Dar apare ca necesara si o preocupare pe masura pentru cunoasterea felului in care potentialul participant in proiectele noastre intelege si percepe formarea. Ii este aceasta utila pentru a a obtine un loc de munca, pentru dobandirea de competente relevante? Starnesc aceste proiecte interesul grupurilor lor tinta? Sunt oamenii dispusi sa faca o asemenea investitie de timp sau de alte tipuri de resurse? Sau gasirea unui loc de munca este mai degraba o chestiune de pile, cunostinte si relatii? Sau de noroc? Cum se pozitioneaza fata de aceste lucruri persoanele din rural si din urban, cele din diferite categorii ocupationale sau de varsta?

Iata doar cateva dintre intrebarile ale caror raspunsuri sunt esentiale pentru a calibra optim interventia sociala (deloc ieftina, lipsita de costuri de administrare sau de dezbateri privind oportunitatea sa) la nevoile persoanelor vizate de FSE sau, si mai dificil, la nevoile pietei.

In acest context, echipa Fundatiei CADI-Eleutheria, cu suportul logistic al IRES, a derulat in perioada 4-11 decembrie 2010 o ancheta nationala pe baza de chestionar ce are ca tema principala pozitionarea