Omul zilelor moderne poate ajunge la o varsta mult mai inaintata decat stramosii sai. Teoretic, omul ar putea trai pana la varsta de 120 de ani. Cu toate acestea, speranta de viata si procesele de imbatranire sunt asociate cu un anumit paradox.
Selectia naturala in context evolutionist a condus la extinderea treptata a duratei de viata la om. In acelasi timp, odata cu intrarea la menopuaza, se instaleaza sterilitatea la femei. Cum putem explica acest paradox care insoteste "cealalta jumatate a vietii umane"? Antropologul german Eckhart Voland este unul dintre cercetatorii care cauta un raspuns la aceasta intrebare. Potrivit lui, omul poate atinge o varsta dubla fata de stramosul sau maimuta, scrie Deutsche Welle.
Particularitatile naturii feminine
Prelungirea sperantei de viata, insa, este asociata cu un proces specific, care nu este intalnit in lumea animala. Este vorba despre sterilitatea femeilor, care se instaleaza imediat dupa menopauza, un proces care apare, de obicei, imediat dupa al 50-lea an de viata.
Procesul de imbatranire se desfasoara cu aceeasi rapiditate in cadrul tuturor organelor umane si, cu toate acestea, sistemul reproducator al femeii imbatraneste mult mai repede. Acesta inceteaza sa mai evolueze, "ingheata", daca putem spune asa, la nivelul la care cimpanzeii mor. Femelele cimpanzeu ajung la menopauza in jurul varstei de 45 de ani, numai ca, imediat dupa instalarea acestui proces, mor.
Cum se face ca evolutia nu a condus la o prelungire a fertilitatii femeilor pana la sfarsitul vietii acestora? Zoologul american George Williams a expus, mai demult, ipoteza conform careia menopauza este un fel de adaptare biologica, o transformare care a avut loc in urma unor modificari genetice.
Pentru om nu este benefica fertilitatea pana la sfarsitul vietii, deoarece, odata cu inaintarea in
