Huşenii şi bârlădenii se luptă pentru statutul de concitadini ai lui Cuza. Cu fiecare an, dovezile se diversifică, se tipăresc cărţi şi se pun panouri „branduite”.

Pentru că tradiţia o cere, câteva grupuri de români se vor strânge azi prin pieţele centrale ale oraşelor, se vor prinde în horă şi vor încerca să ţină ritmul. Asistenţa se va subţia când vor începe cuvântările. Desigur, şi mai puţini vor participa la evenimentele culturale programate după aceea.

În centrul Bârladului, fix lângă statuia lui Alexandru Ioan Cuza, se va desfăşura un ceremonial militar, religios şi istoric. După aceea, pe scările primăriei, actorii Teatrului „Victor Ion Popa” vor întrupa personaje centrale ale Unirii.

Doamna Oltea Răşcanu-Gramaticu, preşedinta filialei bârlădene a Societăţii de Ştiinţe Istorice, are în faţă o zi plină: va trebui să se împartă între invitaţia Consiliului Judeţean Vrancea şi cea a Brigăzii 8 Artilerie Mixtă „Alexandru Ioan Cuza” din Focşani. Colegiul Naţional „Cuza Vodă” din Huşi va organiza un simpozion, vor fi lansări de carte şi spectacole.

Şi Galaţiul a fost o variantă

Până la sfârşitul zilei însă, nimeni nu va fi lămurit o dată pentru totdeauna un element esenţial din biografia marelui domnitor: locul naşterii rămâne subiect de dispută între huşeni şi bârlădeni. Şi Galaţiul a fost o variantă, dar oraşul de la Dunăre a ieşit din cursă acum câteva decenii.

Lupta s-a ascuţit între competitorii rămaşi: fiecare a strâns probe, a tipărit cărţi, apoi şi-a căutat aliaţi între istoricii cu nume. S-au ţinut chiar discursuri în parlament pe această temă. Pe 23 martie 2004, deputatul bârlădean Dumitru Bentu slujea de la tribună cauza oraşului său: „Dorim doar a aduce, încă o dată, în atenţie şi a clarifica în acest sens un adevăr istoric incontestabil”. Orice s-ar zice, miza e mare: o fi Cuza al tuturo