Proiectele în parteneriat cu statul român anunţate până în 2008 au fost suspendate sau chiar anulate. Dincolo de criză, riscurile de pe piaţa locală sunt prea mari, consideră investitorii. Sursa: CODRIN PRISECARU
În 2007-2008, România părea raiul investitorilor în energie. Atunci se anunţau pe bandă rulantă proiecte în centrale noi de mii de megawaţi. Cumulat, ar fi adus în ţară peste zece miliarde de euro. Aproape niciunul din toate acestea nu mai este însă acum de actualitate.
Probleme de competiţie
Totul fie a fost anulat, fie zace în sertarele companiilor sau ale Ministerului Economiei. De asemenea, mai nou, investiţia de 4 miliarde de euro în construcţia reactoarelor nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă pare total compromisă. Asta după ce patru din cei şase investitori privaţi au decis să se retragă din proiect, amânat câţiva ani. Şi rămânerea celorlalţi doi, grupul italian Enel şi indienii din spatele ArcelorMittal România, este pusă sub semnul întrebării. Cum se explică această evoluţie a lucrurilor?
Un rol nefast l-a avut criza economică. De asemenea, "dincolo de efectele crizei economice actuale cu care continuă să se confrunte România, GDF SUEZ nu dispune de suficiente certitudini cu privire la capacitatea sa de a comercializa în mod competitiv o asemenea cantitate de electricitate pe piaţa de energie din România, în momentul punerii în funcţiune a reactoarelor 3 şi 4", ne-au declarat reprezentanţii GDF SUEZ. Săptămâna trecută, grupul s-a retras din proiect, împreună cu nemţii de la RWE şi spaniolii de la Iberdrola. Mutarea lor vine după ce şi cehii de la CEZ au făcut acelaşi lucru, anul trecut.
De altfel, grupul ceh a mai renunţat vara trecută la proiectul unei centrale noi la Galaţi, estimată la 400 de milioane de euro. Investiţia trebuia derulată în parteneriat cu compania de stat Termoelectrica. @N_
