A apărut ediția 2011 a Indicelui Libertății Economice, editat de Heritage Foundation și Wall Street Journal. Această lucrare reprezintă un clasament al țărilor în funcție de libertatea economică, pe baza datelor din a doua jumătate a anului 2009.
Punctajul obținut de fiecare țară este calculat pe baza mai multor indicatori obținuți din surse publice și recunoscute, indicatori regrupați în zece categorii, fiecare reprezentând un aspect al libertății economice. Punctajul obținut de cele 183 de țări le încadrează într-una din următoarele cinci categorii: libere, preponderent libere, cu o libertate moderată, preponderent nelibere sau reprimate.
România are un scor de 64,7 din 100, cu 0,5 puncte mai mult decât în ediția precedentă. Ea se situează pe locul 63 în lume și 27 în Europa geografică, în categoria țărilor cu o libertate economică moderată. Scorul este ușor peste media mondială (59,7), dar sub media regională (66,8) și la mare distanță de scorul țărilor libere din punct de vedere economic (84,1). Analiza detaliată pe cele zece componente ale indicelui arată care sunt direcțiile de acțiune, adică domeniile unde scorul obținut de țara noastră este cel mai scăzut și „ne strică media“: combaterea corupției, ameliorarea respectării drepturilor de proprietate, sporirea libertății financiare, reducerea cheltuielilor guvernamentale și liberalizarea pieței muncii.
De ce ar trebui să ținem cont de concluziile acestui raport? Deoarece edițiile sale succesive aduc argumente suplimentare unei idei cunoscute încă din vremea lui Adam Smith: libertatea economică este o condiție necesară pentru prosperitatea durabilă a oamenilor de pretutindeni. Țările mai libere din punct de vedere economic înregistrează un PIB/locuitor mai ridicat și o rată mai mare de creștere a acestuia decât cele mai puțin libere. Altfel spus, cetățenii țărilor mai libere produc mai m
