Nu am fost voluntar al Corpului Păcii, deşi mi-aş fi dorit. Eu şi soţia mea, Libby, petrecem mult timp împreună cu voluntarii de la Corpul Păcii. Aşa cum i-am spus Sheilei, dar şi directorului Corpului Păcii, atunci când am fost la Washington, că pentru un ambasador al SUA nu există privilegiu mai mare decât acela de a lucra împreună cu voluntarii, pentru că ei fac ceea ce noi, ambasadorii nu putem face: se întâlnesc şi petrec sute şi mii de ore împreună cu români obişnuiţi, lucrează împreună cu familii şi comunităţi din România. Noi, cei care lucrăm la Departamentul de Stat, nu avem această oportunitate, deşi mi-aş fi dorit ca ea să existe.   Mă simt onorat să fiu astăzi aici, împreună cu dumneavoastră pentru a sărbători trei evenimente importante. Acum cincizeci de ani, pe 1 martie, preşedintele John F. Kennedy înfiinţa Corpul Păcii pentru a promova pacea şi prietenia în lume prin cea mai de preţ resursă a Americii, oamenii săi. Voluntari de toate vârstele au ascultat acel apel, mulţi din generaţia mea, iar Corpul Păcii a devenit simbol al optimismului şi muncii în folosul altora, specifice spiritului american. Cu tristeţe vă spun că principalul arhitect al Corpului Păcii, Sargent Shriver, a decedat săptămâna trecută. El a fost atât fondatorul Corpului Păcii, cât şi primul director al agenţiei şi un lider care a dat dovadă de viziune de-a lungul distinsei sale cariere în serviciul public. Îi vom simţi lipsa. Dar spiritul său rămâne viu în amintirea noastră de fiecare dată când un voluntar ridică mâna dreaptă pentru a depune jurământul de a sluji Corpul Păcii şi Statele Unite ale Americii.   În urmă cu douăzeci de ani, Corpul Păcii şi Guvernul României au semnat un acord oficial de înfiinţare a Corpului Păcii în România. Din 1991, când a sosit primul grup de 18 voluntari, peste 1.000 de bărbaţi şi femei cu contribuit împreună la împlinirea viziunii lui John F. Kenne