Flori proaspete şi steaguri albaneze au fost depuse luni pe strada din Tirana unde vinerea trecută trei oameni au murit în timpul unui protest anti-guvernamental care a scos în stradă mii de albanezi. Străzile Albaniei sunt liniştite dar Tirana a rămas traumatizată.

"E ca şi cum ai trăi într-o zonă de război", spune Fatos Lubonja, un intelectual albanez care a petrecut 13 ani într-un lagăr de muncă în vremea dictatorului stalinist Enver Hohxa care a condus Albania din 1945 până în 1985.

"Conflictul nu are nimic de-a face cu interesele oamenilor, este doar lupta unor două mari grupuri de interese politico-economice", a adăugat Lubonja şi "chiar dacă participi la această luptă sau nu, vei suporta oricum consecinţele"

Lubonja spune că după ce demonstraţiile anti-guvernamentale au degenerat în violenţă, trei albanezi au murit şi alţi câţiva zeci au fost răniţi, tensiunea rămâne la fel de mare în Tirana.

"Sunt două alternative. Fie vom avea un dictator, fie un război civil", a continuat Lubonja, potrivit căruia "ambele variante sunt inacceptabile pentru oameni".

Marea problemă a Albaniei este că politicienii nu au găsit reconcilierea. Din contră: politicienii sunt cei care alimentează conflictul, acuzându-se reciproc pentru violenţele din 21 ianuarie.

Fitilul violenţelor

O înregistrare video prezentată la începutului lunii ianuarie la televiziunea publică albaneză arată cum vicepremierul Ilir Meta a cerut ministrului Economiei să anuleze două licitaţii legate în favoarea unei alte companii. Opoziţia a profitat de ocazie şi încearcă acum să-l răstoarne de la putere pe premierul Sali Berisha, pe care-l acuză de corupţie.

Mii de albanezi au ieşit în stradă la 21 ianuarie cerând demisia guvernului. Trei oameni au murit şi 17 poliţişti au fost răniţi.

Imaginea Albaniei

Albania rămâne unul din cele mai instabile s