Problema pensiilor speciale intens dezbătută în ultimele zile readuce la lumină un fapt de-a dreptul dramatic pentru o ţară ca România: 40% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 45 şi 65 de ani nu lucrează.
Potrivit datelor Statisticii, din cele 5,2 milioane de persoane care au acum între 45 şi 65 de ani (vârsta de pensionare la bărbaţi potrivit noii legi a pensiilor), 2 milioane sunt inactive. Suma reprezintă aproape jumătate din pensionarii din România care anul trecut au fost în număr de aproape 5,5 milioane de persoane. Spre comparaţie, numărul angajaţilor la finele anului trecut era de 4,3 milioane.
În această perspectivă, discuţia de zilele trecute privind decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a opri recalcularea pensiilor speciale ale militarilor, foştilor poliţişti sau ale foştilor lucrători în serviciile speciale nu reprezintă decât vârful aisbergului. Nu doar cele 150.000-200.000 de pensii speciale (pentru care se cheltuieşte aproape un miliarde de euro anual) sufocă bugetul asigurărilor care trebuie subvenţionat direct şi din bugetul de stat (din impozite, practic), ci situaţia pe ansamblu despre care este prea greu de afirmat că ar mai putea continua aşa.
"Din '90 până acum, am pierdut patru milioane de locuri de muncă. O parte din foştii salariaţi au plecat în afară, o parte au intrat în şomaj, o parte pur şi simplu nu lucrează, iar alţii lucrează la negru. O soluţie ar fi să se construiască din nou fabrici, pentru că nu toată lumea poate lucra ca vânzător în hipermarket", crede Vladimir Pasti, sociolog şi politolog specializat în studierea evoluţiilor politice şi sociale ale tranziţiei româneşti.
Dacă în 1990 în România existau 8,1 milioane de salariaţi şi 3,6 milioane de pensionari, raportul s-a inversat dramatic în ultimii 20 de ani. Acum există 5,5 milioane de pensionari şi 4,3 milioane de salariaţi.
Buge
