Costuri suplimentare de zeci de mii de euro, cele mai performante telefoane mobile, contracte atribuite fără licitație pentru a se evita portarea. Acestea sunt doar câteva practici ale bugetarilor la încheierea contractelor de telefonie mobilă.
Angajații ANOFM își cumpără telefoane iPhone 4 cu fonduri din Bugetul asigurărilor pentru șomaj. La Consiliul Județean Harghita, salariații au nevoie de trafic de date pe mobil suficient pentru a descărca șase filme, în timp ce Ministerul Sănătății contractează servicii de telefonie mobilă fără să aibă vreo informație despre cât de mult folosesc angajații telefonul de serviciu, condiție esențială pentru obținerea unor tarife avantajoase.
Camera Deputaților acordă contractul pentru servicii de telefonie mobilă companiei Vodafone prin negociere fără anunț de participare, pentru că portarea numerelor într-o altă rețea „ar solicita fonduri suplimentare“ și ar crea disconfort angajaților, care ar trebui să-și transfere agenda de telefon pe o altă cartelă SIM. Sunt câteva dintre cele mai interesante repere ale licitațiilor pentru servicii de telefonie mobilă organizate de instituțiile statului în 2010. Iar Vodafone pare a fi operatorul preferat. Deși pe piață operează șase companii de telefonie mobilă (Cosmote, Orange, RCS & RDS, Romtelecom, Telemobil – cumpărată de Cosmote, dar care încă funcționează ca o entitate de sine stătătoare – și Vodafone), contractele statului pentru aceste servicii se împart între Orange și Vodafone.
RCS & RDS a participat la câteva licitații pe care nu le-a câștigat, dar este prezentă pe lista câștigătorilor la licitațiile pentru internet, telefonie fixă și cablu TV. Cosmote a fost printre participanți, dar anul trecut nu a câștigat niciun contract atribuit prin Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), iar Romtelecom este, de asemenea, un operator mult mai activ pe parte
