Fondul Proprietatea (FP), cel mai mare proiect politic al ultimului deceniu, se listează astăzi la Bursa de Valori Bucureşti. A meritat sau nu ca statul să-şi pună la bătaie cele mai valoroase active pentru despăgubirea foştilor proprietari?
Oameni care au jucat un rol cheie în existenţa Fondului sau care şi-au trecut numele pe legile de funcţionare a Fondului au fost întrebaţi de ZF dacă prin listare, Proprietatea şi-a îndeplinit scopul pentru care a fost creat: despăgubirea foştilor proprietari.
Despăgubirea persoanelor ale căror proprietăţi au fost confiscate de regimul comunist, şi nu mai pot fi restituite în natură, a fost scopul declarat de guvernul condus de Călin Popescu-Tăriceanu (premier în 2004-2008) atunci când a semnat "actul de naştere" al Fondului Proprietatea pe 28 decembrie 2005.
În următorii ani, cei doi miniştri de finanţe Sebastian Vlădescu (din 2005 până în 2007) şi Varujan Vosganian (2007-2008) au dat curs unui set de legi şi ordonanţe de urgenţă menite să eficientizeze procedura de compensare prin acţiuni şi să suplimenteze capitalul Fondului cu active valoroase din economie.
Bunele intenţii din primii ani de viaţă ai FP nu au fost însă suficiente, pentru că până nu demult acţiunile primite la Fond nu erau mai mult decât nişte hârtii fără valoare pentru foştii proprietari pentru că nu exista o piaţă transparentă şi reglementată unde aceştia să vândă acţiunile şi să îşi încaseze compensaţiile.
"Scopurile listării Fondului la Bursă sunt: să dea consistenţă Bursei de Valori Bucureşti, să aducă dinamism Fondului, care va deveni astfel o instituţie financiară puternică, şi să dea posibilitatea persoanelor care au de primit despăgubiri să îşi găsească o contraparte pe Bursă şi astfel să îşi încaseze compensaţiile. În ce măsură acest scop de compensare va fi îndeplinit vom vedea în funcţie de preţul de la bursă", a
