"De ce are nevoie Bursa de Valori Bucureşti (BVB) de o fuziune cu Bursa din Sibiu - Sibex (SBX)?", ar fi prima întrebare a cuiva din afara pieţei care-şi aruncă pentru prima dată ochii peste cifrele celor doi operatori de piaţă.
Cu 75 de companii listate pe piaţa principală, a căror capitalizare depăşeşte 12 mld. euro (neluând în calcul Erste Bank), cu încă 1.300 de firme pe piaţa RASDAQ, care mai aduc circa 2,6 mld. euro, cu tranzacţii zilnice de 5 mil. euro (în prima lună a acestui an) şi, poate cel mai important, cu Fondul Proprietatea listat începând de astăzi, Bursa de la Bucureşti este cea mai mare piaţă de capital din România.
În comparaţie, Bursa din Sibiu se bazează pe piaţa futures pe care a dezvoltat-o în ultimii 15 ani, la început chiar pe baza celor mai mari emitenţi de pe Bursa de la Bucureşti, şi care generează tranzacţii zilnice de câteva sute de mii de euro (bani rulaţi efectiv, neluând în calcul marjele).
Cifra de afaceri a BVB e de 8-9 ori mai mare decât cea a Sibex, iar capitalizarea este de 7 ori mai ridicată.
Istoric, relaţia dintre cei doi operatori de piaţă a fost mai mereu încordată şi s-a răcit puternic în 2006, când proiectul de fuziune a fost respins din cauză că acţionarii celor două burse nu s-au înţeles în privinţa evaluărilor la care să se realizeze tranzacţia (Ernst & Yung a evaluat atunci BVB la 75 mil. euro, faţă de
6 mil. euro la cât a fost evaluată Sibex).
Imediat, ambele pieţe au intrat într-o competiţie acerbă. Bursa de la Bucureşti şi-a lansat propria platformă futures, în timp ce Bursa din Sibiu a încercat să se apropie de Bursa din Varşovia, cu ajutorul căreia şi-a lansat propria piaţă de acţiuni la începutul anului trecut.
În acest moment, ambele pieţe au arhitectura completă, cel puţin teoretic, fiecare având propriul depozitar, propria casă de compensare şi sisteme de tranzacţionare
