PDL a reușit, din nou, să devină victima știrilor. Mai grav e faptul că reușește, prin mesajele date, să accentueze întâmplări care nu ii sunt favorabile. Nici măcar Traian Băsescu nu și-a putut conserva spontanietatea de a opri efectele unor ziceri sau fapte care nu fac decât să accentueze defavorabilul. Și voi aminti aici scena din campania din 2004, când Traian Băsescu reușise să facă din declarația privind procentul homosexualilor din România (vreo 20 la sută, conform afirmației de atunci) o adevărată tornadă pentru campanie. Cristian Tudor Popescu, într-o dezbatere din acea campanie, a revenit asupra afirmației. Iar Traian Băsescu a oprit orice continuare a ceea ce ar fi putut să se transforme într-un dialog acuzator, spunând sec, dar sincer: “Eroare. A fost o eroare”.

Huiduielile de la Iași și Focșani sunt absolut firești. Și pentru un regim democratic, si pentru starea în care ne aflăm.

Dacă Președintele, cu suita, s-ar fi dus și în alte orașe ar fi avut parte probabil de același tratament. Spun probabil, pentru că intensitatea huiduielilor putea fi mai mare sau mai mică. Dar în toate orașele ar fi găsit pensionari militari, bugetari, salariați, mame sau asistente sociale care să își exprime furia și lipsa de încredere în cei care, doar acum doi ani, le-au primit votul în schimbul promisiunii că vor trăi bine.

A venit momentul ca Președintele să treacă de la lectura Levantului lui Mircea Cărtărescu la Psihologia mulțimilor a lui Gustave Le Bon.

Deși a fost scrisă acum un secol și mai bine, Le Bon profețea încă de pe atunci că societatea intră în era mulțimilor. Și încă suntem acolo. Le Bon poate îl convinge pe Președintele Băsescu de ceea ce acum refuză să accepte, că “mulțimea” e o masă formată din indivizi care, unindu-se, capătă un “suflet colectiv” și o “iraționalitate” a manifestării cât timp liderul nu le mai dă satisfacție. Și c