Directorul Protecţiei Copilului, Alexandru Sculschi, îi cere primarului să se implice şi să ajute mai mult amărâţii oraşului. La rându-i, Simionescu ripostează şi susţine că municipalitatea ajută atât cât poate săracii, mai ales că este an de austeritate bugetară, dar nu le poate face curăţenie în case.

Peste 300 de persoane mănâncă zilnic la cantina socială. Aproape 1.000 de familii stau în locuinţe sociale, unele monumente istorice pe care numai Dumnezeu ştie cine le-a distrus.

CITEŞTE ŞI:

Exclusiv : Stigmatizaţi pe viaţă, copiii pe care criminalii îi lasă fără părinţi ajung la mila statului!

Brăila:Fetiţa născută la domiciliu a ajuns la spital

Gerula este brăilean. Numele viteazului comanadant dac va fi purtat de un copil născut la domiciliu în comuna Stăncuţa

Şi lista poate continua cu cele 700 de familii asistate de la Kilometrul 10, care primesc ajutoare în toate formele, dar care, în timp, au dat gata blocurile reabilitate din fonduri europene, tocmai fiindcă şi-au tras sobe pe cărbuni în apartamente şi au înfundat toaletele de a ieşit mizeria până la etajul doi.

Ghici cine are atribuţii?!

În faţa acestor cifre care arată, în fond, dimensiunea sărăciei pe care, vrem sau nu, o plătim cu vârf şi îndesat cu toţii, directorul Direcţiei Protecţiei Copilului Brăila, Alexandru Sculschi, s-a declarat nemulţumit de felul în care Municipalitatea înţelege să se implice în sprijinirea familiilor nevoiaşe care au copii.

Şi toate acestea, pe fondul celor câteva zeci de cazuri din luna ianuarie în care părinţii s-au dovedit a fi călăii propriilor copii sau, la fel de rău, exploatatorii nedeclaraţi ai celor cărora le-au dat viaţă.

„E nevoie de intervenţia Primăriei atât la nivel de comune cât şi la nivel de municipiu. Odată şi-odată autorităţile trebuie să se treazească şi să pună în aplicare prevederile legilor în vi