Daniela şi Viorel Bistriceanu se leagă de orice speranţă şi nu se dau înapoi de la nimic pentru Dragoş, copilul lor.Mama este mereu lângă el. Problemele de sănătate ale micuţului au năpădit-o însă. Copilaşul ei, de numai doi anişori şi jumătate, suferă de hemipareză, epilepsie, astm, microcefalie, boli crunte care îi macină trupul mic şi firav.

Doi ochi mari negri privesc curioşi. Nu este nici mami, nici tati şi nici surioara mai mare, Alexandra. Stă rezemat între două perne, îşi caută repede cu privirea mama, zâmbeşte, apoi îşi trage aproape socotitoarea, jucăria preferată în ultima vreme. „Ce este Dragoş?“, îl întreabă cu voce blândă tatăl. Se uită fix la părinte, zâmbeşte iar, după care începe să molfăie un ursuleţ din plastic, dar nu uită nici de socotitoare. Nu se lasă el aşa uşor, cu una cu două.

Condamnat din prima clipă

Dragoş Bistriceanu s-a născut în anul 2008 în Craiova. A fost un copil dorit. Daniela Bistriceanu, mama, şi Viorel Bistriceanu, tatăl, s-au gândit că familia lor va fi mai împlinită, dacă pe lângă Alexandra, fetiţa în vârstă de patru ani şi jumătate, cât are acum, ar mai avea şi cel de-al doilea copil. Lucrurile nu au stat însă aşa. De când a venit pe lume, Dragoş a fost condamnat. „Sarcina a decurs bine. Am mers la spital şi am fost programată la cezariană. Nici un medic nu mi-a spus că ar fi probleme, că se întâmplă ceva cu mine sau cu copilul. Înainte de cezariană, când m-au pus la ecograf, au constatat că nu se mai aud bătăile inimii la copil. Aveam ruptură de placentă şi fătul avea probleme. S-a născut cu nota 1“, povesteşte cu lacrimi în ochi mama. Pentru medici a fost un copil mort. Asta le-au spus şi părinţilor. Viorel, tatăl, a fost anunţat la telefon că băiatul nu mai trăieşte, iar soţia se zbate între viaţă şi moarte. Acum trebuia să se concentreze numai asupra salvării ei. După multe ore, au af