În 1969, Mircea Horia Simionescu debuta, după ce trecuse pragul vârstei de 40 de ani – exact așa cum își promiseseră reciproc toți membrii Școlii de la Târgoviște - cu Dicționarul onomastic, primul volum din ciclul Ingeniosul bine temperat.

Acesta era doar începutul aventurii literare a unuia dintre cei mai mari stiliști ai noștri, considerat un adevărat precursor al postmodernismului românesc.

După mai bine de (alți) patruzeci de ani, prozatorul Mircea Horia Simionescu ne seduce din nou, în mod surprinzător, cu debutul său în poezie, volumul Versete de unică folosință, din care va citi în mod excepțional o selecție de poeme, în cadrul Cercului Poeților Apăruți.

Cercul Poeților Apăruți are loc joi, 27 ianuarie, începând cu ora 19.00, la Librăria Cărturești din cadrul Institutului Francez. Dezbaterea este moderată de Svetlana Cârstean și este bilingvă. Poemele în varianta franceză vor fi citite de Mihaela Dedeoglu, jurnalist RFI.

Opere publicate de Mircea Horia Simionescu:

A debutat editorial, în anul 1969, cu romanul Dicționar onomastic, primul volum din ciclul Ingeniosului bine temperat.

Din același ciclu mai fac parte romanele:

Bibliografia generală (1971);

Jumătate plus unu (Alt dicționar onomastic) (1976);

Breviarul (Historia calamitatum) (1980);

Toxicologia sau Dincolo de bine și dincoace de rău (1983).

Alte opere:

După 1900, pe la amiază (1974), 20 de proze;

Răpirea lui Ganymede, jurnal eseu de călătorie (1975);

Nesfârșitele primejdii, roman (1978);

Învățături pentru delfin, roman (1979);

Ulise și umbra, note de călătorie (1982);

Banchetul, 13 povestiri (1982);

Trei oglinzi, conține transcrierea primului caiet de jurnal, din 1946 (1987);

Paltonul de vara, roman (1996);

Fărădelegea vaselor comunicante (1997). Mihaela Dedeoglu în dialog