Preţurile principalelor materiale utilizate în construcţia unei case nu au avut o evoluţie corelată cu cererea din piaţă, în scădere constantă pe parcursul lui 2010, ci, dimpotrivă, au cunoscut creşteri uşoare. Pentru acest an, producătorii previzionează, în unele cazuri, chiar noi creşteri de preţ.

Singurele produse care s-au ieftinit pe parcursul anului trecut au fost materialele de zidărie, însă reducerile au fost resimţite acut de producători. Dacă oţelul-beton îşi reglează preţul pe pieţele externe, în ceea ce priveşte cimentul, materialele lemnoase, polistirenul, termopanele sau vopselele, creşterile sunt puse în principal pe seama costurilor de producţie, dar au şi o bază speculativă.

„Apar creşteri de preţ la materiale care intră pe programe demarate de stat, precum cel de reabilitare. Când apare un astfel de program, consecinţele sunt creşterea preţurilor, cu toate că nu există niciun motiv pentru creşterea preţurilor la materiale precum polistirenul sau vopseaua. Se simte o brambureală în piaţă când apare un program nou şi se merge speculativ, iar în rest companiile încearcă să producă mai puţin şi să ţină la preţuri“, a declarat Adriana Iftime, directorul general al Patronatului Societăţilor din Construcţii (PSC).

Capacităţi excedentare

În 2010, piaţa materialelor de zidărie (BCA şi cărămidă) a scăzut, în volum, cu 15% faţă de anul anterior, până la circa 3,4 milioane metri cubi, aproape de nivelul atins în 2005. Dacă piaţa de blocuri ceramice a ajuns la un volum de 1,6 milioane metri cubi, BCA-ul a scăzut cu circa 15%, până la nivelul de 1,85 milioane metri cubi. În România sunt capacităţi de producţie ce însumează 8,5 milioane metri cubi, mult peste necesarul actual. Planurile investiţionale ale firmelor ar putea aduce un plus de 2-2,5 milioane metri cubi de zidărie. Potenţialul de consum al pieţei se ridică la 9,3 milioane met