Analiştii cred că salvarea de urgenţă a celor două state este doar o chestiune de timp. Oficialii spanioli şi portughezi îi contrazic şi spun că nu au probleme. Premierul Greciei, George Papandreou, părea foarte sigur pe el atunci când spunea, anul trecut pe vremea asta, că Grecia nu va da faliment. Şi a dat!
În urmă cu fix un an, premierul elen George Papandreou ajungea în mica staţiune de schi Davos din Elveţia (unde se desfăşoară, în perioada 26-30 ianuarie, Forumul Economic Mondial), promiţând că Grecia îşi va achita datoriile şi va face tot ceea ce este nevoie pentru a evita contractarea unui împrumut de urgenţă.
Ceea ce s-a întâmplat la patru luni după aceea, în mai 2010, nu a mai fost o surpriză pentru nimeni: statul elen a reuşit să evite intrarea în incapacitate de plată numai după ce a accesat un pachet de urgenţă de la Fondul Monetar Internaţional şi UE.
Programul prevede finanţarea Greciei până în 2013, valoarea pachetului fiind de 110 miliarde de euro (30 de miliarde de la FMI şi 80 de miliarde de la statele UE). Săptămâna trecută, ministrul de Finanţe grec George Papaconstantinou a declarat însă că Grecia va cere prelungirea perioadei de rambursare a creditului.
Acţiunile UE nu au avut efectul scontat
Pentru a calma pieţele şi a recâştiga încrederea investitorilor, UE a înfiinţat Fondul European pentru Stabilitate Financiară, prin care au fost strânşi 750 de miliarde de euro numai pentru astfel de împrumuturi de urgenţă. Impactul nu a fost însă cel scontat de oficialii europeni. Pieţele rămâneau reticente. Investitorii şi analiştii nu se mai întrebau dacă vor ajunge şi alte state în aceeaşi situaţie, ci se întrebau când se va întâmpla acest lucru.
Pe „lista neagră" au fost imediat incluse statele periferice din zona euro: Portugalia, Italia, Spania şi Irlanda. Lozul necâştigător a fost însă
