Prostul management al Regiei de Transport aduce prejudicii comunităţii. Banii din ridicările auto îmbogăţesc firme private, în loc să întărească financiar firma patronată de municipalitate.
Braşovul se lăuda, pe vremuri, cu saşii şi corectitudinea afacerilor derulate de aceştia. Acum, afacerile,chiar şi cele pe bani pubilci, sunt ţinute departe de atenţia opiniei publice, având parte de abuzuri grosolane din partea unor personaje care, deşi sunt plătite din banii comunităţii, se cred stăpâni pe patrimoniul oraşului.
În cazul RAT, directorul Augustin Pulpea refuză să ne spună câţi bani sunt încasaţi de RAT şi câţi de „hingherii auto", firmele private selectate de domnia sa fără a organiza o licitaţie publică.
Toate acestea se întâmplă deşi Consiliul Local a decis ca RAT să presteze acest serviciu, pentru ca toţi banii să rămână regiei, care funcţionează pe pierdere, care are de plătit 500.000 de euro, trimestrial, rata la creditul BERD, ca să nu mai cumpere rable second-hand, vechi de 30 de ani, cum a făcut la începutul acestui an.
Din păcate, atât consilierii locali, cât şi primarul George Scripcaru, nu iau atitudine asupra faptului că o afacere de monopol din municipiu a fost predată la cheie unor firme private, care se îmbogăţesc în detrimentul interesului public.
La Sibiu se poate
Mai-marii RAT susţin că nu au avut bani pentru achiziţia unui utilaj specializat. La Sibiu, primarul neamţ Klaus Johannis, ştie să facă afaceri în interesul comunităţii. Astfel, o maşină de acest tip, nouă, a costat 387.193 lei (inclusiv asigurările şi sistemul de prindere). Încasările din taxa de ridicare, transport şi depozitare au fost, după un an de la cumpărarea utilajului la Sibiu, de circa 300.000 de lei.
Practic, maşina a fost amortizată într-un an din taxe mai mici decât la Braşov, deşi se achită mai puţin: 300 de lei, iar la Braşov 380 d
