De cele mai multe ori, factorul de decizie în domeniul pensiilor adoptă modificări ale sistemelor de pensii ad-hoc, discreţionar şi fără a ţine cont de multiplii parametri care ar trebui luaţi în calcul. Astfel că salariaţii muncesc mai mult şi plătesc contribuţii mai mari pentru o pensie mai mică, pe care o vor primi o perioadă mai scurtă. Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANŢU
Mai mult decât atât, nu sunt valorificate nici celelalte opţiuni disponibile. În acest context, nu este de mirare că sistemele publice de pensii din toată lumea au suferit în ultimii ani, de la debutul crizei globale, o reducere semnificativă a generozităţii beneficiilor, potrivit datelor compilate într-un studiu al Federaţiei Internaţionale a Administratorilor de Fonduri de Pensii (FIAP), care citează şi concluzii ale unor cercetări ale Băncii Mondiale.
Pentru a reechilibra bugetele naţionale afectate de criza financiară şi schimbările demografice, zeci de state şi-au reformat sistemele publice de pensii.
Ce măsuri au luat statele lumii pentru a reforma sistemele de pensii: creşterea contribuţiilor, creşsterea vârstei de pensionare, creşterea stagiului minim de cotizare, reducerea efectivă a pensiilor, reducerea generozităţii mecanismelor de indexare a pensiilor, creşterea bazei de impunere.
România a aplicat, în intervalul 2009-2010, aproape toate aceste măsuri, se arată în documentul citat. Măsuri similare au fost implementate şi în alte state, după cum urmează: creşterea ratei contribuţiilor: cel puţin 5 state au adoptata această măsură, printre care Germania, Franţa, România;creşterea vârstei legale de pensionare: cel puţin 20 de state, între care Germania, Australia, Belgia, Spania, Franţa, Marea Britanie, România;reducerea generoziăţii formulei de calcul a pensiilor: cel puţin 5 state, între care Austria, Spania, Franţa şi Ungaria;reducerea directă a pensiilo
